luni, 28 noiembrie 2011

Ce faci de Ziua Nationala?? Hai la o sezatoare traditionala..cu vin fiert, ceai, covrigi calzi, nuci coapte, mere pentru toata lumea!!

Frig afara...hai la noi ca-i cald si bine, in plus iti facem si surprize!! O petrecere cu atmosfera de Ajun de Craciun - vin fiert si scortisoara pentru noi, cei mari ... ceai caldut de fructe pentru cei mici, covrigei si mere pentru toata lumea. Si asta in timp ce desenam si pictam - pe lemn: rame de oglinda, linguri, furculite si cutite - sau pe sticla, confectionam bijuterii din hartie si alte materiale reciclabile, coasem si brodam pe lucrusoarele noastre sau facem ceva nou-nout - un cordon, o brosa - Doina e plina de idei minunate ... facem canute din lut si tot ce ne mai trece prin minte, ascultam muzica, si la sfarsit ne asezam pe perne pentru o noua poveste ... 

ora 11:00 - se deschid usile!!!! va asteptam cu multa voie buna si bucurie la primele ateliere - confectionare bijuterii din hartie pentru cei mai mari, desenam si coloram cu mari si mici, ascultam muzica si ne distram. 


Apoi ne apucam de brodat, coasem si transformam orice lucrusor anost intr-o piesa originala, si mai ales facuta de mana noastra!!! Continuam cu desenat, pictat si modelat lut pana la poveste...


ora: 16.00 - ne apucam de modelat in lut cu Sabina si Iulian
Ora 18:00 - Povestea de Joi seara - "Magarusul care voia sa colinde lumea" de Jean Bodar si Philippe Salembier, urmata ca de obicei de Mini-atelierul de colorat si desenat, povestit si voie-buna!!!
Imbietor, asa-i?? Ziua Nationala suna si mai bine acum??? Va asteptam cu drag!!!

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Parintii au nevoie sa invete

de Roxana Anghel
Saptamana trecuta viata m-a orientat catre Atelierul pentru Parinti - “Parent's Masterclass” al Uraniei Cremene care a avut loc la  Lumea lui MOMO. Am luat astfel parte la primul tur oficial al “Magaziei de Unelte a Parintilor”. Zic “viata m-a orientat” pentru ca eu cred ca lucrurile se intampla cu un rost. Mai avusesem discutii cu Urania si inainte de curs, eu fiind interesata de cativa ani buni de autocunoastere si dezvoltare personala si de implinirea potentialului uman caci intuitia imi tot soptea ca viata inseamna mai mult, si ca pot face mult mai mult decat mi-am imaginat. Surpriza cea mai mare a fost sa realizez ca acel “mai mult” nu inseamna material si cantitativ cum credeam; “mai mult” am invatat sa traiesc mai frumos decat stiam, sa tin cont de oamenii din jurul meu si nu in ultimul rand, sa tin cont si de mine. Fara sa stiu prea multe de la inceput, am avut suficiente semne de intrebare, gandindu-ma ca poate e una dintre orientarile care trateaza copilul ca pe o plastilina ce poate fi modelata dupa chipul si asemanarea parintilor, o abordare la care eu nu ader. M-am bucurat sa aflu ca nu e asa si ca “Magazia de Unelte a Parintilor” prezinta o abordare diferita de ceea ce stiam eu. 
Oferiti copiilor ce au nevoie, iubitii necondionat si nu-i asociati cu comportamentul si greselile lor, tratatii in mod egal. Ascultatii cu adevarat, renuntati la autoritate si deveniti parinti echilibrati, hraniti stima de sine a copiilor vostrii si indrumatii sa devina din ce in ce mai independenti pe masura ce cresc. Ajutatii sa-si foloseasca resursele interioare unice de care dispun! 
Acestea sunt o parte dintre mesajele foarte puternice pe care le-am dezbatut si analizat indeaproape la curs si am fost surprinsa si incantata sa le parcurg. Bine, bine.. si CUM sa fac asta? Pai raspunsul din punctul meu de vedere, se afla in Magazia de Unelte. Daca sunteti parinti care cred in conceptele enumerate mai sus dar nu stiti metode eficiente pentru a avea o relatie echilibrata cu copilul vostru, eu cred ca merita sa incercati acest curs. Este o magazie de unelte foarte ergonomica, foarte bine utilata, gasesti de toate in ea si la indemana. Pe masura ce inaintezi in interiorul magaziei, gasesti unelte fantastice si instructiuni care iti permit cooperarea si in cazul unor probleme ce pareau fara solutie. Pentru fiecare problema cu care te confrunti exista un instrument/metoda care te ajuta sa identifici cauza problemei si sa o rezolvi prin mijloace adresate acelei cauze si nu simptomelor acesteia. Desi conceptul de baza despre cresterea si educarea copiilor rastoarna fundamentele educatiei actuale bazate in special pe recompensa si pedeapsa, aparand la o prima vedere oarecum filozofic, materialul este bine structurat, foarte practic si ii permite sa incepi sa lucrezi in familie imediat. Parintii au nevoie sa invete. Este cheia evolutiei noastre personale, eu asta cred.
Cresterea unui copil este o sansa pe care o avem, este o oportunitate pentru fiecare parinte, insa este si o provocare mult mai mare decat ne-am imagina. Cand mamei mele ii spun ca poate face lucrurile diferit de modul in care stie ea ca se fac ca sa obtina rezultate diferite, imi raspunde “Dar ce draga, doar nu o sa invat toata viata!”. Eu zic ca da, avem nevoie sa invatam toata viata si nu neaparat din carti ci din viata, din relatiile noastre, experientele noastre si din sufletul nostru. Cand nu mai inveti si evolutia se opreste si imediat ce te confrunti cu o situatie-limita constati ca n-ai resurse interioare, ca nu stii ce sa faci.. deci trebuie sa inveti.. dar obligat si fara placere.
Din pacate am vazut prea multe familii in care intreaga responsabilitate pentru invatare ii revine copilului, el fiind cel care trebuie sa creasca si sa se ridice la nivelul adultilor fara insa a avea voie sa greseasca prea mult sau prea des, fara a avea nevoie sa fie indrumat prea mult pentru ca lucrurile pe lumea asta sunt de fapt simple pana la urma si doar d-aia se duce la scoala iar rolul parintelui este de a-i asigura cele necesare traiului. Daca nu isi insuseste repede diverse abilitati necesare in societate inseamna ca nu este un copil foarte dotat, nu? Sau poate e doar rau si indaratnic? Oare de ce sunt atatea familii care au probleme cu proprii copii? De ce sunt oare atat de multi adulti nefericiti? Un indiciu important intr-o relatie problematica cu copilul este frecventa cu care revin aspecte nedorite, neconstructive pentru toata familia. Dupa foarte multi ani de lecturi diverse pe tema cunoasterii umane, am inceput sa vad ca libertatea personala este foarte importanta si ca premisele unei vieti echilibrate apar doar in momentul in care un om poate sta pe picioarele lui cu adevarat, adica fericirea si bunastarea lui nu depind de cei din jur ci el detine puterea de a-si ajusta starea de bine chiar si daca trece prin schimbari majore ale vietii lui. Acest curs m-a invatat ca Stima de Sine a copilului meu trebuie sa aiba o fundatie foarte solida care sa il ajute sa fie din ce in ce mai independent pe masura ce creste fara a-l forta insa sa se confrunte cu situatii pentru care nu este pregatit.
Roxana, mama lui Luca

PS. Multumesc frumos ca ati avut rabdarea sa imi cititi gandurile asternute pe acest blog si va incurajez cu tot sufletul, sa va faceti timp pentru o asemenea experienta! Am inteles ca urmatorul Atelier de Parinti va fi pe 9-10 Decembrie 2011. Mai multe detalii gasiti aici: 

miercuri, 23 noiembrie 2011

Ce facem uichendul acesta?


ATELIERELE FAMILIEI
NOI, DOI,TREI, PATRU…
…DE MANA 
Sezatoare cu poveste cu Oana, Doina, Radu si Loredana


Sambata 26 noiembrie ora 17.00
Sambata ne adunam cu mic cu mare la sezatoare!! Intr-un aer de poveste, langa un ceai cald, insiram margele si povesti, impletim si coasem flori pentru par … infrumusetam lucruri vechi si uitate sau facem lucruri noi daruri pentru noi sau cei dragi!

Te invitam  in casa noastra, a Lumii lui MOMO sa ne bucuram de o zi vesela in familie la:
A venit frigul , papusile au nevoie de hainute si plapumioare …masinile de huse, iar piratii de cojoace.
Coasem marionete din panza pentru teatrul din sufragerie , inventam costumase pentru serbarea de sfarsit de an ori carnaval .
Decupam din panza casute , animale , fructe sau flori le lipim si facem colaje numai bune de inramat. Si ca sa impletim placutul cu utilul decoram sacosa de cumparaturi, husa pentru telefon ,saculeti de depozitare sau perinite.
Aduceti de acasa o rochita, o fusta, o pereche de blugi sau...manusile tricótate de anul trecut. Le vom inveseli cu broderii, aplicatii colorate, peticele cu zambet sau paiete cusute. Pictam rame de lemn, lipim scoici cu gandul la vara sau doar coloram sticlute si borcanase goale uitate prin camara.Daa, stim ca doua-trei ore sunt prea putine dar ideile incepute la noi pot fi continuate acasa sau ...la urmatoarea sezatoare.
Dupa sezatoare, pe cand ceasul arata deja ora 18.30, incalecam pe Covorul Fermecat al Povestilor si pornim din nou intr-o maaare aventura..vom citi Muzicantii din Bremen, de Fratii Grimm
Mere, ceai de fructe si covrigi din partea casei!
Costuri sezatoare: 50/lei de familie (3 persoane),
pentru fiecare persoana in plus se adauga 10 lei(copil/adult)
Costuri poveste: 25 lei/copil

marți, 15 noiembrie 2011

De ce un Atelier de Parinti?

"sa-i educam pe copii cu iubire si intelepciune, sa-i trimitem mai departe in libertate pentru a se dedica lumii cu putere si incredere"
Adica cum? si mai ales de ce? aud parca o voce in spatele meu..pai stai, vrei sa spui ca parintii nostri au citit carti sau au mers la cursuri de parenting sa stie cum sa ne creasca? si uite ce bine am fost crescuti? si oare eu nu pot sa procedez la fel? si unde mai pui ca la vremea aceea nici nu aveau atat de multe conditii ca acum sa ne creasca..
Foarte adevarat si bine spus..dar meseria de parinte se invata in fiecare zi. Iar daca avem posibilitatea sa facem mai mult, sa fim mai buni decat ei la vremea lor nu este altceva decat o evolutie ca fiinte umane, o investitie pentru viata copiilor nostri. Caci pana la urma felul in care noi relationam si actionam isi pune amprenta pe increderea de sine, siguranta, apropiere, libertate de exprimare, toleranta, ingaduinta, altruism, onestitate... Este poate singurul job unde 24 de ore din 24 ore lucrezi la foc continuu. Si nu spun ca uneori nu obosesti si simti ca ai nevoie de un respiro. Si trebuie sa faci asta, cat sa ramai mereu proaspata/proaspat, limpede la minte si simtire. Eu am invatat sa il cresc pe Zoran la inceput doar privindu-l, ascultandu-l, povestindu-i, lasandu-i spatiu si libertate de miscare, de creatie si joc, fiind atenta la dorintele si alegerile sale, la cine este el si cum as putea sa il ajut sa scoata din el tot ceea ce este mai bun si frumos...evitand ca prin simpla lui existenta  sa imi repar greselile sau neimplinirile, fiindu-mi clar ca drumul meu e diferit de al lui, misiunea mea este cu totul alta.Iar daca mi-a fost "dat in grija", imi doresc sa fac acest lucru cat mai bine cu putinta, cu grija, cu iubire si respect. In plus mi-am selectat cu atentie "literatura de specialitate" - incepand de la alimentatie pana la educatie - am impartasit cu apropiatii sau chiar necunoscutii  "situatiile" dificile in care am fost pusa incercand sa aflu experientele lor, parerile lor si am marcat cu bucurie fiecare moment din viata noastra; am fost atenta sa imi recunosc greselile fata de el de cate ori a fost cazul , si m-am straduit sa nu ii pretinnd mai mult decat este EL insusi. Si nu in ultimul rand m-am analizat cu atentie din interior spre exterior, alegand sa schimb ceea ce nu imi place, ceea ce nu ma defineste sau implineste; tocmai pentru a fi vero in puterea exemplului, chiar daca a insemnat sa renunt la anumite obiceiuri  "mai mult sau mai putin sanatoase" dar comode sau formule de adresare intrate in tipicul verbalizarii zilnice.
Cred ca educarea unui copil este de fapt un drum catre noi insine...tocmai aceasta este frumusetea rolului de parinte, este precum "Cineva" ii da o noua sansa vietii tale, noi valente, parca renasti!!
Asa am ajuns sa ma inscriu la Cursul de Parenting al Uraniei Cremene, pe care vi-l recomand si voua cu multa, multa caldura. Am ales cursul Uraniei pentru ca am nevoie sa stiu mai mult. Pentru ca Zoran o merita din plin pe langa toata iubirea pe care i-o port. Pentru ca stiu ca in mine sunt multe reminiscente adunate in timp precum scamele de covor. O stiu pe Urania "de-o viata" si tot ceea ce pot spune in aceasta fraza despre ea, dincolo de calitatile ei umane si profesionale, dincolo de prietenia care ne leaga, este ca nu se apuca niciodata de un lucru daca stie ca nu este ceea ce "trebuie". Atat eu cat si ea si multi altii stim ca avem nevoie de sprijin. In plus, dupa cautari si analize indelungi, discutii cu diverse programe internationale de parenting, Urania a ales cel mai bun produs din piata. Si nu e deloc o exagerare. Ma simt onorata ca Lumea lui MOMO ii va fi gazda si casa noastra colorata se va umple in acest weekend de multi parinti. Si mai sper ca voi, cei care nu ati aflat inca de acest Atelier sa indrazniti sa pasiti alaturi de noi.  Sta in datoria noastra de parinti  "sa-i educam pe copii cu iubire si intelepciune, sa-i trimitem mai departe in libertate pentru a se dedica lumii cu putere si incredere"
cu mult drag
mira


luni, 7 noiembrie 2011

Imagineaza-ti! Indrazneste sa fii tu!

Ai încercat vreodată să te opreşti un pic din această fugă contra timp şi să te regăseşti?
Imaginează-ţi un spaţiu în care timpul s-a oprit atât cât să te asculţi şi să te priveşti. Imaginează-ţi o lume în care timpul eşti tu, oriunde şi orice faci. Fii din nou copil şi redescoperă bucuria jocului.
Lumea lui MOMO este locul unde îţi laşi papucii obosiţi de drum la uşă, alături de gânduri, frământări şi păşeşti desculţ tu însuţi. Lumea lui Momo este un spaţiu unic creat pentru copilul din tine dornic să povestească, să creeze, să-şi imagineze, să asculte, să râdă, să exploreze, să fie liber...

Vino la atelierele de creativitate - pictură, desen, ceramică, artă decorativă, accesorii, muzică, mişcare conştientă, fotografie, cooking – de parenting şi consiliere parentală... unde timpul este doar al tău.
 Sună şi fă o rezervare. Întâlneşte copilul din tine

Jocul de-a imaginatia

"Anotimpurile sunt ca să nu se piardă omu' de timp"..."somnul vine atunci când vede că noi stăm degeaba"..."pământul se învârte ca să aibă toate ţările pământ".. .vezi, nu mă plictisesc niciodată de joc, de imaginaţie, de visare...în lumea mea totul e posibil!

Şi în Lumea lui MOMO jocul meu preferat este Jocul de-a Imaginaţia, fie că merg la atelierele de creativitate - desen, acuarelă, colaje, împletit şi cusut, modelaj în lut, dans, muzică, fotografie, teatru de marionete, fie că încalec pe "Covorul Magic al Poveştilor" şi pornesc într-o mare aventură. Mami, de când nu ne-am mai jucat cu făină? Ce-ai zice să ne facem nişte oameni albi şi apoi să ne transformăm în turtiţe? Da, să le frământăm şi apoi să le coacem împreună la Atelierele de Familie ”NOI... doi, trei, patru”. Am râde mult, nu-i aşa? Sună şi înscrie-mă. Te rog frumos. Uite scrie aici.

duminică, 6 noiembrie 2011

Ne-am lansat! Lumea lui Momo vă aşteaptă cu drag!!!

Înainte de orice prezentare a noastră, iată ce ne-au impărtăşit copiii:
Mamele: - Copii, ce atelier v-a plăcut cel mai mult?"
- Cel mai mult mie mi-a plăcut... toate atelierele"
- şi pâinica
- ..povestea
- şi arta (n.r. pictura)
- şi mi-e mi-a plăcut olăritul, brutăritul, colierele şi brăţările şi muzica"
- ...şi prietenii
- şi mie la fel...
(Maria Lara, Sara, Ana)


Mama: - Îţi place la "Lumea lui Momo"?
Ioana, 3 ani si 3 luni: "Da. Poţi să mă laşi singură?!

Arta de a asculta

Când îţi cer să mă asculţi
Iar tu începi să-mi dai sfaturi
Tu nu faci ceea ce eu îţi cer.


Când îţi cer să mă asculţi
Iar tu începi să-mi spui de ce n-ar trebui să simt asta,
Tu îmi zdruncini sentimentele.


Când îţi cer să mă asculţi
Iar tu simţi că trebuie să faci ceva pentru a-mi rezolva problema,
Mă faci să mă simt străin de mine însumi.


Ascultă-mă!


Tot ceea ce îţi cer este ca tu să mă asculţi
Şi nu să vorbeşti, sau să faci ceva;
Îţi cer doar să mă asculţi.


Pot să mă descurc de unul singur;
Nu sunt neputincios
Sunt, poate, descurajat sau ezitant pentru moment,
Însă, în niciun caz neputincios.


Când tu faci ceva pentru mine
Ceva ce eu pot, sau am nevoie să fac de unul singur,
Tu contribui la frica mea, tu-mi accentuezi şi mai mult slăbiciunea.


Când tu accepţi ca pe un simplu fapt
Că simt ceea ce simt, indiferent care este raţiunea din spate
Eu pot să mă opresc
Şi pot începe să înţeleg
Ceea ce este, de fapt, dincolo de sentimentele acestea iraţionale.


Când totul este clar, răspunsurile devin evidente
Iar sfaturile nu sunt de niciun ajutor
Sentimentele iraţionale devin inteligibile
Doar atunci când înţelegem cee ce este în spatele lor.


Poate că de aceea rugăciunile funcţionează
uneori pentru anumite
Fiindcă D-zeu este mut
El sau Ea nu dă sfaturi
După cum El sa Ea nu încearcă să aranjeze lucrurile.


Ei ascultă pur şi simplu
Şi te lasă să-ţi rezolv problema de unul singur.


Şi-atunci te rog,
ascultă-mă şi aude-mă!


Şi dacă totuşi vrei să vorbeşti,
Aşteaptă doar o clipă.


Şi te voi asculta.
(text indian anonim)