sâmbătă, 31 decembrie 2011

REDOBANDIREA INOCENTEI

"Am mai invatat ceva"...acesta este lucrul cel mai de pret pe care l-am primit anul acesta, caci in inima sa salasluieste TOT ce mi-a fost dat sa primesc. Si ii multumesc LUI si va multumesc VOUA mai ales pentru lucrurile pe care nu le-am cerut. Acum 6 luni soarele si marea ma faceau sa zbor cu gandul spre un vis pus la pastrare printre pernele gandurilor, abia daca indrazneam pana atunci sa merg sa vaz daca ii place acolo unde il instalasem...4 luni mai tarziu paseam cu ochi mirati de copil intr-o alta Lume...de aici incolo voi lasa "tacerea sa egaleze toate cuvintele", caci da eu sunt pe drumul de a-mi redobandi inocenta. Anul nou sa fie cu multa speranta...sa fim sanatosi sa putem darui, sa fim sanatosi sa putem ajunge acolo unde drumul pe care fiecare l-am ales ne conduce. Sa fim intelepti sa ascultam si sa avem rabdare. Sa indraznim sa fim din nou copii, liberi si inocenti! La multi ani frumosi dragii mei!!!
mira

Rasarit de soare pe Raul Gange - India, Varanasi 2011
PS. Fiecare inceput si sfarist de an ma aduce si readuce la langa Octavian Paler..un spirit pe care il iubesc in continuare cu credinta si speranta..

VENUS DIN MILO, DE OCTAVIAN PALER
“Undeva în urma noastră trebuie să fie o insulă unde păsările ţipă ca la începutul lumii şi oamenii învaţă primele cuvinte, unde o femeie descoperă arta desenând cu degetul pe nisip conturul umbrei iubitului ei. Undeva în urma noastră trebuie să existe, înaintea cuvintelor şi înaintea tuturor rănilor, trebuie să existe un cuvânt cu care am putea mărturisi totul, sau trebuie să existe o tăcere egală cu toate cuvintele. Trebuie să existe o apă limpede de care să nu mă mai tem să mă spăl cu ea pe mâini şi pe faţă şi pe urmă să mă privesc liniştit, fără tristeţe şi fără să fiu nevoit să surâd, uitând ceea ce ne-a făcut vinovaţi faţă de noi înşine şi faţă de alţii. Dar unde este această insulă, domnule Gauguin, dacă dumneavoastră în Tahiti n-aţi aflat decât că ”a spera înseamnă aproape a trăi”? Unde este această insulă dacă nu în noi înşine? ”Le péché c’est le Grec”, ziceaţi dumneavoastră înainte de asta. Adică vina noastră este aceea de a fi construit Parthenonul? De a fi sculptat şi admirat pe Venus din Milo? Nu, domnule Gauguin, povestea dumneavoastră mă călăuzeşte de fapt spre concluzia că după atâtea secole şi atâtea greşeli, după atâtea speranţe şi atâtea amânări, nu mai trebuie să căutăm fericirea decât lângă mâinile noastre. Nu-i putem cere artei să se întoarcă înaintea cuvintelor şi dacă într-o dimineaţă păsările vor trece pe ţărm ameţite de soare şi nimeni nu va mai spune despre ele decât că sunt nişte păsări ameţite de soare şi dacă într-o zi valurile vor lăsa pe nisip nişte urme ciudate şi nimeni nu va mai spune altceva despre ele decât că valurile au lăsat pe nisip nişte urme ciudate, atunci uitaţi-vă bine la trupul Tehurei, poate veţi descoperi în flacăra arămie o zeiţă de marmură recăpătându-şi din cele două braţe pierdute un braţ pentru a desena, imitându-i pe oameni, conturul umbrei iubitului ei, chiar fără să ştie ce-i arta.” 

luni, 19 decembrie 2011

BUCURII LA MASA DE CRACIUN...PENTRU VEGETARIENI

Sarmalute in foi de varza, impanate in crengi de cimbru - asezate cu drag langa o mamaliga aburinda

Ani la rand am primit deja celebra intrebare, dar tu ce mananci de Craciun?? Cum rezisti in fata carnurilor? Simplu. Nu ma atrag. In plus am invatat sa imi gatesc suficient de variat si gustos, sa nu simt ca pierd ceva din traditiile noastre.

De exemplu, sarmalute in foi de varza murata creata, rumenite bine in cuptor si asezonate cu o mamaliguta aburinda cu miros de malai proaspat macinat.

Pai se ia asa..o varza maricica care se pregateste foaie cu foaie pentru impaturit sarmalele ...se toaca miezul si eventual inca o jumatate de varza mai mica. din varza tocata se face un pat impanat cu crengute de cimbru si foi de dafin asezate intr-o oala de pamant - nesmaltuita pe cat se poate. Intre timp de pregateste compozitia: 2 cepe mici, 2 morcovi, o telina mica, 2 linguri orez brun natural, 1 lingura ovaz (lasat prealabil 1 ora la inmuiat) , 1 lingura quinoa, 1 lingura hrisca, 1 lingura mei, 1 lingura linte verde (hidratata 1/2 ora inainte), 3 linguri de seminte de dovleac, 1/2 lingura   susan, 1 cana de dovleac proaspat ras, 1 cana de piure de rosii. Ingredientele pentru compozitie se pun la fiert in ordinea urmatoare: ceapa, morcovul si telina (date pe razatoare), orezul brun si ovazul, peste 10 minute se adauga din 5 in 5 minute hrisca, lintea , susanul, quinoa si meiul, sarea de mare neiodata. Adaugam si piureul de rosii, si ne abtinem sa le amestecam vartos. Ideal este sa nu le fierbem mai mult de 30 minute impreuna si intr-o cantitate de apa mica, completand treptat daca cere. Se da la racit si se adauga 3 linguri ulei de masline presat la rece, cimbru uscat, piper. Si trecem la invartit sarmale..fiecare cum a vazut la mama acasa. Mai mici, mai mari..dupa pofta inimii. Le asezam straturi in oala de pamant, ultimul strat fiind diferenta de varza tocata, azvarlim pe deasupra fro'doua linguri de piure de rosii sau felii de rosii din bulion, punem un pahar de zeama de varza (daca-i de la mama din butoi) si apa cat cuprinde. Oala se aseaza in cuptorul bine incins si se lasa privite din cand in cand pana sunt tocmai bune de rasturnat langa mamaliguta. Imi ploua deja in gura de cand va scriu, abia astept sa vina dimineata de Ajun sa ma pun pe treaba. Sunt minunate! Iar eu de niste ani tot mai imbunatatesc reteta dupa inspiratia ce mi se arata! Va spui daca anul acesta am mai scuturat ceva in oala! Pofta buna dragilor...dar fara "gogaltz", mancati pe indelete, putin si sa va priasca! 

ps. daca va iese multa compozitie, nu prididiti si mai pregatiti niste camasute din foi de varza! (poza nu imi apartine, insa promit sa fac o fotografie buna sambata dupa amiaza dupa ce le scot din cuptor)

Craciun cald si bun sa aveti cu suflet de copil, asezat langa cei dragi..impartindu-va bucuria de a fi!!
mira

joi, 15 decembrie 2011

Bazar, placinte, colinde, olarit, dantuit, brad, poveste de Craciun,

IMPORTANT!!! Atelierul de Duminica, 18 dec, Prajiturele de Craciun NU SE TINE! Va multumim! 


Din drag de Craciun...
Sambata 17 dec 2011

Va mai amintiti brazii de Craciun pe care ii gateam in copilarie?? cu ghirlande din hartie creponata, clopotei din hartie glasse, nuci in poleiala..mesterite de zor in bucatarie de noi si mama, bine ne mai ajuta si tata, sa gaurim nucile si sa le prindem o agatatoare..si ...sa puna varful, ca deh era mai inalt.

Sambata pe 17 dec ne-am hotarat sa il gatim si pe al nostru!! Gata, nu mai avem rabdare..vrem colinde si nuci, si placinte, si scortisoara in toata casa, vrem beculete colorate..lipici pe maini si ate colorate. Vreti si voi? Daca da, daruiti-va timp..si haideti la noi!

ora 11.00-12.30 Incepem de dimineata cu Loredana care ne-a pregatit surprize la Atelierul de miscare si instrumente Tarif Special de Craciun 40 lei/pax
ora.12.00-14.00 Olarim apoi cu Sabina si Iulian - modelam si coloram clopotei si stelute.  Tarif Special de Craciun 55 lei/pax
ora 17.00-19.30 ne pregatim de brad..facem placinte cu Mira, pictam pe sticla si lemn cu Oana, mesterim bijuterii cu Alina, ascultam o poveste cu mamica VIO...si incheiem gatind bradutul si cantand impreuna colinde. - Tarif Special de Craciun- 30 lei - adulti si 15 lei copii

Au inceput rezervarile lumealuimomo@gmail.com si 0723.565.113 , 0723.397.871

luni, 12 decembrie 2011

Drag de voi..colindam cu povesti si daruri de Craciun Handmade!


O saptamana plina de povesti, colinde si ateliere de mesterit daruri de Craciun 12-19 dec 2011


In Lumea lui MOMO, colindatul incepe cu povesti, asa ca va asteptam cu drag sa va colindam cu o poveste. Noi pregatim sirul de covrigi, cosurile cu nuci si mere si cescutele de ceai cald si... ne pastram emotia bucuriei. Caci DARUL nostru sunteti voi. Asadar, seara de seara pe 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 decembrie in camera Momo si Prietenii, mamici si tatici, vor veni pe rand sa ne citeasca o poveste, noua mari si mici.

Pentru 19 dec avem o alta surpriza...ne strangem in jurul bradului, sa ii agatam podoabe, lumini si ghirlande - toate realizate de noi, si sa il colindam asa cum stim noi mai bine... si poate poate bradutul fermecat ne va darui si el ceva :-). Intrarea pentru serile de 12,13,14,16,17,18 - fie ca-i mic, fie ca-i mare... este LIBERA!! 

Ps. Seara de Poveste, Muzica si Culori  " Pe covorul Fermecat al Povestilor" cu Radu - Maestru Povestas, Loredana Maestrul Improvizator al Sunetelor si Oana Magician al Culorilor ramane stabilita JOI, 15 dec, la ora 18.00 asa cum v-ati obisnuit. Anuntam curand povestea lor.

Seara de seara, nu doar colindam si daruim povesti, dar si mesterim si daruim lucrusoare facute de noi... pentru podoaba mesei, a bradului, a casei... a tuturor celor pe care ii iubim. 


Atelierele se deschid in fiecare zi la ora 17.00 si tin pana la 20.00 . Prindem si povestea de la 18.30. Timp e :-). 


Ce facem la Ateliere? TOT ce ne trece prin cap!
Pictam obiecte de lemn fel de fel, inclusiv scaune asa cum ati vazut la noi. Decupam, lipim... facem colaje din hartie, textile. Confectionam ciorapei de dulciuri pentru brad, stelute, inimioare, clopotei si bastonase. Dar si bijuterii impletite din hartie reciclata.  Apropo, daca v-au ramas pe acasa felicitari vechi... veniti cu ele si le transformam intr-unele noi :-) si inedite.





Costul atelierelor este de 30 RON/persoana. 


Detalii si inscrieri la:

lumealuimomo@gmail.com sau telefon: 0723.397.871 si 0723.565.11 

miercuri, 7 decembrie 2011

Sa fim Verzi pentru un Craciun cat mai Rosu!!

Inca mai cauti darul special de Craciun?
Ce-ati zice sa transformam pungile de plastic, pe care le adunam cu totii de la supermaket prin sertare sau colturi de dulapuri!! Si in loc sa ajunga in natura noastra draga, acolo unde NU le este locul, sa le mai dam o sansa clara - de data aceasta cu un pic de creativitate si drag de lucru manual. Făurim lucruri interesante şi utile : genţi plic, portofele, sacose, pungi pentru cadouri etc. Haideţi un pas mai în faţă. Experimentăm, DA?! 



Colectati pungutele, veniti cu ele la Lumea lui MOMO si impreuna faurim ambalaje pentru cadouri. Dar ce faci cu revistele tale preferate pe care le aduni luna de luna de la chiosul de ziare? Iti spunem noi! Le aduci tot la Lumea lui MOMO. Si impreuna vom invata sa facem bijuterii de hartie. Bijuterii din hârtie Transformăm paginile revistelor citite în bijuterii cu lipici la public si poţi oferi de Craciun cadouri unice făcute cu mâna ta. 




VINERI 9 decembrie, intre orele 16:00-19:00
Durata unui atelier: 2h
Adresat adultilor... dar si copiilor peste 7 ani.
Preţ atelier: 50 lei - Parinte si Copil sau Tu si un Prieten
ps. Ceai cald si mere proaspete din partea casei! Va asteptam cu drag!

vineri, 2 decembrie 2011

O duminica cu poveste, turta dulce si mult cantec!

APOLODOR - calatorii, cantece si povesti cu Ada Milea si Radu Banzaru
Duminica 11 Decembrie 


Incepem dimineata in Atelierul de Turta de Dulce, de la 10.30 - 12.00 framantam si coacem turta dulce cu Maestru nostru - Marius - Omul de Turta Dulce, ca doar ne pregatim de Craciun asa-i?..nitelus mai spre amiaza, pe la orele 12.00 ne asternem la povesti, ceai, muzica cu Ada Milea si Radu Banzaru. 
Cine e Apolodor? Un simpatic pinguin care canta la cor, se trezeste intr-o dimineata cu un mare dor pentru fratiorii lui din Labrador. Cu privirea lui trista si cu bagajelul facut, se asterne pe drumul care sa-l duca inapoi la familia sa. Apolodor calatoreste si se intalneste cu: Suzi Camila, talharul din Connecticut, capitanul de vas, savantul, profesorul din Uruguay, cu uraganul, desertul si alte zgomote. 
Muzica semnata de Ada Milea. Spectacolul dureaza 45 minute 
Locuri limitate!!!!! Pret: 25 lei/persoana, copiii pana la 7 ani au intrarea gratuita.
Pentru bilete, rezervari, detalii va rugam scrieti-ne la lumealuimomo@gmail.com sau sunati la 0723.565.113 (mira) si 0723.397.871 (oana)


Atelierele Familiei de Aluaturi si Copturi
Parinti & copii se cocaresc, prajituresc si veselesc!

Turta Dulce de casa..arome de scortisoara si vanilie..in prag de Craciun!! 
Hai sa framantam impreuna, sa ne umplem de faina din cap pana in picioare, sa radem cu gura pana la urechi, sa ne modelam fiecare turtita si sa-i punem ochi si gura si apoi sa sedem sa ne infruptam din minunile iesite din cuptor si mainile noastre.
Haideti sa descoperim reteta unei duminici impreuna, simple dar fericite! Pentru parinti si copii, in fiecare Duminica intre orele 10.30-12.00.

Rezerva-ti un loc pentru 11 decembrie la ora 10.30, la Atelierul Turta Dulce . Suna la 0723.565.113 sau scrie-ne pe lumealuimomo@gmail.com


Omul de turtă dulce: Marius Tudosiei, asistat la nevoie de Toba de Tinichea : Mira Loghin
Tarif special pentru data de 11 Dec:  30 lei/ adult, 15 lei/ copil (inclusiv ingredientele, demonstratia, framantatul, coptul si distractia! reteta..si papatul din partea casei :-)

 1 copil +mama&tata (3 persoane) - 70 lei, 2 copii + mama&tata - 80 lei (4 persoane)


luni, 28 noiembrie 2011

Ce faci de Ziua Nationala?? Hai la o sezatoare traditionala..cu vin fiert, ceai, covrigi calzi, nuci coapte, mere pentru toata lumea!!

Frig afara...hai la noi ca-i cald si bine, in plus iti facem si surprize!! O petrecere cu atmosfera de Ajun de Craciun - vin fiert si scortisoara pentru noi, cei mari ... ceai caldut de fructe pentru cei mici, covrigei si mere pentru toata lumea. Si asta in timp ce desenam si pictam - pe lemn: rame de oglinda, linguri, furculite si cutite - sau pe sticla, confectionam bijuterii din hartie si alte materiale reciclabile, coasem si brodam pe lucrusoarele noastre sau facem ceva nou-nout - un cordon, o brosa - Doina e plina de idei minunate ... facem canute din lut si tot ce ne mai trece prin minte, ascultam muzica, si la sfarsit ne asezam pe perne pentru o noua poveste ... 

ora 11:00 - se deschid usile!!!! va asteptam cu multa voie buna si bucurie la primele ateliere - confectionare bijuterii din hartie pentru cei mai mari, desenam si coloram cu mari si mici, ascultam muzica si ne distram. 


Apoi ne apucam de brodat, coasem si transformam orice lucrusor anost intr-o piesa originala, si mai ales facuta de mana noastra!!! Continuam cu desenat, pictat si modelat lut pana la poveste...


ora: 16.00 - ne apucam de modelat in lut cu Sabina si Iulian
Ora 18:00 - Povestea de Joi seara - "Magarusul care voia sa colinde lumea" de Jean Bodar si Philippe Salembier, urmata ca de obicei de Mini-atelierul de colorat si desenat, povestit si voie-buna!!!
Imbietor, asa-i?? Ziua Nationala suna si mai bine acum??? Va asteptam cu drag!!!

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

Parintii au nevoie sa invete

de Roxana Anghel
Saptamana trecuta viata m-a orientat catre Atelierul pentru Parinti - “Parent's Masterclass” al Uraniei Cremene care a avut loc la  Lumea lui MOMO. Am luat astfel parte la primul tur oficial al “Magaziei de Unelte a Parintilor”. Zic “viata m-a orientat” pentru ca eu cred ca lucrurile se intampla cu un rost. Mai avusesem discutii cu Urania si inainte de curs, eu fiind interesata de cativa ani buni de autocunoastere si dezvoltare personala si de implinirea potentialului uman caci intuitia imi tot soptea ca viata inseamna mai mult, si ca pot face mult mai mult decat mi-am imaginat. Surpriza cea mai mare a fost sa realizez ca acel “mai mult” nu inseamna material si cantitativ cum credeam; “mai mult” am invatat sa traiesc mai frumos decat stiam, sa tin cont de oamenii din jurul meu si nu in ultimul rand, sa tin cont si de mine. Fara sa stiu prea multe de la inceput, am avut suficiente semne de intrebare, gandindu-ma ca poate e una dintre orientarile care trateaza copilul ca pe o plastilina ce poate fi modelata dupa chipul si asemanarea parintilor, o abordare la care eu nu ader. M-am bucurat sa aflu ca nu e asa si ca “Magazia de Unelte a Parintilor” prezinta o abordare diferita de ceea ce stiam eu. 
Oferiti copiilor ce au nevoie, iubitii necondionat si nu-i asociati cu comportamentul si greselile lor, tratatii in mod egal. Ascultatii cu adevarat, renuntati la autoritate si deveniti parinti echilibrati, hraniti stima de sine a copiilor vostrii si indrumatii sa devina din ce in ce mai independenti pe masura ce cresc. Ajutatii sa-si foloseasca resursele interioare unice de care dispun! 
Acestea sunt o parte dintre mesajele foarte puternice pe care le-am dezbatut si analizat indeaproape la curs si am fost surprinsa si incantata sa le parcurg. Bine, bine.. si CUM sa fac asta? Pai raspunsul din punctul meu de vedere, se afla in Magazia de Unelte. Daca sunteti parinti care cred in conceptele enumerate mai sus dar nu stiti metode eficiente pentru a avea o relatie echilibrata cu copilul vostru, eu cred ca merita sa incercati acest curs. Este o magazie de unelte foarte ergonomica, foarte bine utilata, gasesti de toate in ea si la indemana. Pe masura ce inaintezi in interiorul magaziei, gasesti unelte fantastice si instructiuni care iti permit cooperarea si in cazul unor probleme ce pareau fara solutie. Pentru fiecare problema cu care te confrunti exista un instrument/metoda care te ajuta sa identifici cauza problemei si sa o rezolvi prin mijloace adresate acelei cauze si nu simptomelor acesteia. Desi conceptul de baza despre cresterea si educarea copiilor rastoarna fundamentele educatiei actuale bazate in special pe recompensa si pedeapsa, aparand la o prima vedere oarecum filozofic, materialul este bine structurat, foarte practic si ii permite sa incepi sa lucrezi in familie imediat. Parintii au nevoie sa invete. Este cheia evolutiei noastre personale, eu asta cred.
Cresterea unui copil este o sansa pe care o avem, este o oportunitate pentru fiecare parinte, insa este si o provocare mult mai mare decat ne-am imagina. Cand mamei mele ii spun ca poate face lucrurile diferit de modul in care stie ea ca se fac ca sa obtina rezultate diferite, imi raspunde “Dar ce draga, doar nu o sa invat toata viata!”. Eu zic ca da, avem nevoie sa invatam toata viata si nu neaparat din carti ci din viata, din relatiile noastre, experientele noastre si din sufletul nostru. Cand nu mai inveti si evolutia se opreste si imediat ce te confrunti cu o situatie-limita constati ca n-ai resurse interioare, ca nu stii ce sa faci.. deci trebuie sa inveti.. dar obligat si fara placere.
Din pacate am vazut prea multe familii in care intreaga responsabilitate pentru invatare ii revine copilului, el fiind cel care trebuie sa creasca si sa se ridice la nivelul adultilor fara insa a avea voie sa greseasca prea mult sau prea des, fara a avea nevoie sa fie indrumat prea mult pentru ca lucrurile pe lumea asta sunt de fapt simple pana la urma si doar d-aia se duce la scoala iar rolul parintelui este de a-i asigura cele necesare traiului. Daca nu isi insuseste repede diverse abilitati necesare in societate inseamna ca nu este un copil foarte dotat, nu? Sau poate e doar rau si indaratnic? Oare de ce sunt atatea familii care au probleme cu proprii copii? De ce sunt oare atat de multi adulti nefericiti? Un indiciu important intr-o relatie problematica cu copilul este frecventa cu care revin aspecte nedorite, neconstructive pentru toata familia. Dupa foarte multi ani de lecturi diverse pe tema cunoasterii umane, am inceput sa vad ca libertatea personala este foarte importanta si ca premisele unei vieti echilibrate apar doar in momentul in care un om poate sta pe picioarele lui cu adevarat, adica fericirea si bunastarea lui nu depind de cei din jur ci el detine puterea de a-si ajusta starea de bine chiar si daca trece prin schimbari majore ale vietii lui. Acest curs m-a invatat ca Stima de Sine a copilului meu trebuie sa aiba o fundatie foarte solida care sa il ajute sa fie din ce in ce mai independent pe masura ce creste fara a-l forta insa sa se confrunte cu situatii pentru care nu este pregatit.
Roxana, mama lui Luca

PS. Multumesc frumos ca ati avut rabdarea sa imi cititi gandurile asternute pe acest blog si va incurajez cu tot sufletul, sa va faceti timp pentru o asemenea experienta! Am inteles ca urmatorul Atelier de Parinti va fi pe 9-10 Decembrie 2011. Mai multe detalii gasiti aici: 

miercuri, 23 noiembrie 2011

Ce facem uichendul acesta?


ATELIERELE FAMILIEI
NOI, DOI,TREI, PATRU…
…DE MANA 
Sezatoare cu poveste cu Oana, Doina, Radu si Loredana


Sambata 26 noiembrie ora 17.00
Sambata ne adunam cu mic cu mare la sezatoare!! Intr-un aer de poveste, langa un ceai cald, insiram margele si povesti, impletim si coasem flori pentru par … infrumusetam lucruri vechi si uitate sau facem lucruri noi daruri pentru noi sau cei dragi!

Te invitam  in casa noastra, a Lumii lui MOMO sa ne bucuram de o zi vesela in familie la:
A venit frigul , papusile au nevoie de hainute si plapumioare …masinile de huse, iar piratii de cojoace.
Coasem marionete din panza pentru teatrul din sufragerie , inventam costumase pentru serbarea de sfarsit de an ori carnaval .
Decupam din panza casute , animale , fructe sau flori le lipim si facem colaje numai bune de inramat. Si ca sa impletim placutul cu utilul decoram sacosa de cumparaturi, husa pentru telefon ,saculeti de depozitare sau perinite.
Aduceti de acasa o rochita, o fusta, o pereche de blugi sau...manusile tricótate de anul trecut. Le vom inveseli cu broderii, aplicatii colorate, peticele cu zambet sau paiete cusute. Pictam rame de lemn, lipim scoici cu gandul la vara sau doar coloram sticlute si borcanase goale uitate prin camara.Daa, stim ca doua-trei ore sunt prea putine dar ideile incepute la noi pot fi continuate acasa sau ...la urmatoarea sezatoare.
Dupa sezatoare, pe cand ceasul arata deja ora 18.30, incalecam pe Covorul Fermecat al Povestilor si pornim din nou intr-o maaare aventura..vom citi Muzicantii din Bremen, de Fratii Grimm
Mere, ceai de fructe si covrigi din partea casei!
Costuri sezatoare: 50/lei de familie (3 persoane),
pentru fiecare persoana in plus se adauga 10 lei(copil/adult)
Costuri poveste: 25 lei/copil

marți, 15 noiembrie 2011

De ce un Atelier de Parinti?

"sa-i educam pe copii cu iubire si intelepciune, sa-i trimitem mai departe in libertate pentru a se dedica lumii cu putere si incredere"
Adica cum? si mai ales de ce? aud parca o voce in spatele meu..pai stai, vrei sa spui ca parintii nostri au citit carti sau au mers la cursuri de parenting sa stie cum sa ne creasca? si uite ce bine am fost crescuti? si oare eu nu pot sa procedez la fel? si unde mai pui ca la vremea aceea nici nu aveau atat de multe conditii ca acum sa ne creasca..
Foarte adevarat si bine spus..dar meseria de parinte se invata in fiecare zi. Iar daca avem posibilitatea sa facem mai mult, sa fim mai buni decat ei la vremea lor nu este altceva decat o evolutie ca fiinte umane, o investitie pentru viata copiilor nostri. Caci pana la urma felul in care noi relationam si actionam isi pune amprenta pe increderea de sine, siguranta, apropiere, libertate de exprimare, toleranta, ingaduinta, altruism, onestitate... Este poate singurul job unde 24 de ore din 24 ore lucrezi la foc continuu. Si nu spun ca uneori nu obosesti si simti ca ai nevoie de un respiro. Si trebuie sa faci asta, cat sa ramai mereu proaspata/proaspat, limpede la minte si simtire. Eu am invatat sa il cresc pe Zoran la inceput doar privindu-l, ascultandu-l, povestindu-i, lasandu-i spatiu si libertate de miscare, de creatie si joc, fiind atenta la dorintele si alegerile sale, la cine este el si cum as putea sa il ajut sa scoata din el tot ceea ce este mai bun si frumos...evitand ca prin simpla lui existenta  sa imi repar greselile sau neimplinirile, fiindu-mi clar ca drumul meu e diferit de al lui, misiunea mea este cu totul alta.Iar daca mi-a fost "dat in grija", imi doresc sa fac acest lucru cat mai bine cu putinta, cu grija, cu iubire si respect. In plus mi-am selectat cu atentie "literatura de specialitate" - incepand de la alimentatie pana la educatie - am impartasit cu apropiatii sau chiar necunoscutii  "situatiile" dificile in care am fost pusa incercand sa aflu experientele lor, parerile lor si am marcat cu bucurie fiecare moment din viata noastra; am fost atenta sa imi recunosc greselile fata de el de cate ori a fost cazul , si m-am straduit sa nu ii pretinnd mai mult decat este EL insusi. Si nu in ultimul rand m-am analizat cu atentie din interior spre exterior, alegand sa schimb ceea ce nu imi place, ceea ce nu ma defineste sau implineste; tocmai pentru a fi vero in puterea exemplului, chiar daca a insemnat sa renunt la anumite obiceiuri  "mai mult sau mai putin sanatoase" dar comode sau formule de adresare intrate in tipicul verbalizarii zilnice.
Cred ca educarea unui copil este de fapt un drum catre noi insine...tocmai aceasta este frumusetea rolului de parinte, este precum "Cineva" ii da o noua sansa vietii tale, noi valente, parca renasti!!
Asa am ajuns sa ma inscriu la Cursul de Parenting al Uraniei Cremene, pe care vi-l recomand si voua cu multa, multa caldura. Am ales cursul Uraniei pentru ca am nevoie sa stiu mai mult. Pentru ca Zoran o merita din plin pe langa toata iubirea pe care i-o port. Pentru ca stiu ca in mine sunt multe reminiscente adunate in timp precum scamele de covor. O stiu pe Urania "de-o viata" si tot ceea ce pot spune in aceasta fraza despre ea, dincolo de calitatile ei umane si profesionale, dincolo de prietenia care ne leaga, este ca nu se apuca niciodata de un lucru daca stie ca nu este ceea ce "trebuie". Atat eu cat si ea si multi altii stim ca avem nevoie de sprijin. In plus, dupa cautari si analize indelungi, discutii cu diverse programe internationale de parenting, Urania a ales cel mai bun produs din piata. Si nu e deloc o exagerare. Ma simt onorata ca Lumea lui MOMO ii va fi gazda si casa noastra colorata se va umple in acest weekend de multi parinti. Si mai sper ca voi, cei care nu ati aflat inca de acest Atelier sa indrazniti sa pasiti alaturi de noi.  Sta in datoria noastra de parinti  "sa-i educam pe copii cu iubire si intelepciune, sa-i trimitem mai departe in libertate pentru a se dedica lumii cu putere si incredere"
cu mult drag
mira


luni, 7 noiembrie 2011

Imagineaza-ti! Indrazneste sa fii tu!

Ai încercat vreodată să te opreşti un pic din această fugă contra timp şi să te regăseşti?
Imaginează-ţi un spaţiu în care timpul s-a oprit atât cât să te asculţi şi să te priveşti. Imaginează-ţi o lume în care timpul eşti tu, oriunde şi orice faci. Fii din nou copil şi redescoperă bucuria jocului.
Lumea lui MOMO este locul unde îţi laşi papucii obosiţi de drum la uşă, alături de gânduri, frământări şi păşeşti desculţ tu însuţi. Lumea lui Momo este un spaţiu unic creat pentru copilul din tine dornic să povestească, să creeze, să-şi imagineze, să asculte, să râdă, să exploreze, să fie liber...

Vino la atelierele de creativitate - pictură, desen, ceramică, artă decorativă, accesorii, muzică, mişcare conştientă, fotografie, cooking – de parenting şi consiliere parentală... unde timpul este doar al tău.
 Sună şi fă o rezervare. Întâlneşte copilul din tine

Jocul de-a imaginatia

"Anotimpurile sunt ca să nu se piardă omu' de timp"..."somnul vine atunci când vede că noi stăm degeaba"..."pământul se învârte ca să aibă toate ţările pământ".. .vezi, nu mă plictisesc niciodată de joc, de imaginaţie, de visare...în lumea mea totul e posibil!

Şi în Lumea lui MOMO jocul meu preferat este Jocul de-a Imaginaţia, fie că merg la atelierele de creativitate - desen, acuarelă, colaje, împletit şi cusut, modelaj în lut, dans, muzică, fotografie, teatru de marionete, fie că încalec pe "Covorul Magic al Poveştilor" şi pornesc într-o mare aventură. Mami, de când nu ne-am mai jucat cu făină? Ce-ai zice să ne facem nişte oameni albi şi apoi să ne transformăm în turtiţe? Da, să le frământăm şi apoi să le coacem împreună la Atelierele de Familie ”NOI... doi, trei, patru”. Am râde mult, nu-i aşa? Sună şi înscrie-mă. Te rog frumos. Uite scrie aici.

duminică, 6 noiembrie 2011

Ne-am lansat! Lumea lui Momo vă aşteaptă cu drag!!!

Înainte de orice prezentare a noastră, iată ce ne-au impărtăşit copiii:
Mamele: - Copii, ce atelier v-a plăcut cel mai mult?"
- Cel mai mult mie mi-a plăcut... toate atelierele"
- şi pâinica
- ..povestea
- şi arta (n.r. pictura)
- şi mi-e mi-a plăcut olăritul, brutăritul, colierele şi brăţările şi muzica"
- ...şi prietenii
- şi mie la fel...
(Maria Lara, Sara, Ana)


Mama: - Îţi place la "Lumea lui Momo"?
Ioana, 3 ani si 3 luni: "Da. Poţi să mă laşi singură?!

Arta de a asculta

Când îţi cer să mă asculţi
Iar tu începi să-mi dai sfaturi
Tu nu faci ceea ce eu îţi cer.


Când îţi cer să mă asculţi
Iar tu începi să-mi spui de ce n-ar trebui să simt asta,
Tu îmi zdruncini sentimentele.


Când îţi cer să mă asculţi
Iar tu simţi că trebuie să faci ceva pentru a-mi rezolva problema,
Mă faci să mă simt străin de mine însumi.


Ascultă-mă!


Tot ceea ce îţi cer este ca tu să mă asculţi
Şi nu să vorbeşti, sau să faci ceva;
Îţi cer doar să mă asculţi.


Pot să mă descurc de unul singur;
Nu sunt neputincios
Sunt, poate, descurajat sau ezitant pentru moment,
Însă, în niciun caz neputincios.


Când tu faci ceva pentru mine
Ceva ce eu pot, sau am nevoie să fac de unul singur,
Tu contribui la frica mea, tu-mi accentuezi şi mai mult slăbiciunea.


Când tu accepţi ca pe un simplu fapt
Că simt ceea ce simt, indiferent care este raţiunea din spate
Eu pot să mă opresc
Şi pot începe să înţeleg
Ceea ce este, de fapt, dincolo de sentimentele acestea iraţionale.


Când totul este clar, răspunsurile devin evidente
Iar sfaturile nu sunt de niciun ajutor
Sentimentele iraţionale devin inteligibile
Doar atunci când înţelegem cee ce este în spatele lor.


Poate că de aceea rugăciunile funcţionează
uneori pentru anumite
Fiindcă D-zeu este mut
El sau Ea nu dă sfaturi
După cum El sa Ea nu încearcă să aranjeze lucrurile.


Ei ascultă pur şi simplu
Şi te lasă să-ţi rezolv problema de unul singur.


Şi-atunci te rog,
ascultă-mă şi aude-mă!


Şi dacă totuşi vrei să vorbeşti,
Aşteaptă doar o clipă.


Şi te voi asculta.
(text indian anonim)




marți, 25 octombrie 2011

Nu ştim dacă de aici am pornit.. sau aici urmeaza sa ajungem

Acum ceva timp, cineva mi-a dăruit să citesc o carte despre MOMO, o fetiţă cu bucle negre şi zbârlite, care trăia printre ruinele merelui oraş. Ea era MOMO, o fetiţă care deţinea miracolul ascultării, căci oricine avea ceva de spus mergea la MOMO. Cândva, în marele oraş, oamenii trăiau fericiţi din vise, amintiri şi poveşti. Ceva s-a întâmplat, căci a visa sau a-ţi aduce aminte de lucrurile frumoase devenise o crimă, prin care timpul era ucis. Şi, astfel, oamenii devin victime ale "secolului vitezei", trăind de fapt doar pentru a economisi timp, uitând să trăiască. MOMO, cu ajutorul Maestrului Ora, porneşte înr-o frumoasă aventură fantastică, reuşind să le redea oamenilor fericirea şi să-i înveţe să trăiască.


În Lumea lui MOMO, aventura o veţi porni voi, căci aici timpul se rostogoleşte foarte încet. Nimeni nu este stresat, şi toată lumea are timp să povestească, să creeze, să-şi imagineze, să asculte, să exploreze, să admire.. şi să se cunoasca. Lumea lui MOMO te va ajuta doar cum să  foloseşti timpul în favoarea ta şi a celorlalţi. Rămâi alături de noi, au mai rămas doar 11 zile de pierdut!

luni, 24 octombrie 2011

este timp.. încă mai este timp!

Să-ţi imaginezi, să visezi şi să crezi sunt poate singurele condiţii pe care orice om trebuie să le îndeplinească pentru a creşte mare, pentru a fi exact ceea ce îşi doreşte să fie, departe de orice compromis. Noi copiii avem totul: avem puterea imaginaţiei precum nimeni altcineva, deţinem arta de a visa, dar şi credinţa puternică că nimic nu ne este imposibil. Ajutaţi-ne să le păstrăm, să le ducem mai departe şi să le transformăm în adevărate valori. Lăsaţi-ne să păstrăm vie lumea poveştilor în această lume pe alocuri plictisitoare, aglomerată; iar împreună cu ele să ne inventăm personajele, să ne creăm propriile jocuri cu entuziasmul şi bucuria unei copilării fără de sfârşit. Voi, cei mari, rămâneţi alături de noi şi redescoperiţi bucuria de a face lucruri mici, dar mai ales oferiţi-vă libertatea de a fi voi înşivă de a visa.. încă a visa. Pentru asta e timp.

miercuri, 19 octombrie 2011

Ce-am făcut cu timpul?..sau portret de mamica urbana

de Mira Loghin
Mami hai să ne jucam de-a....stai puiule doar ce am venit de la serviciu, să mă dezbrac şi să îmi revin niţel. Mamii te joci cu mine de-a indienii? Acus, acus dragul mamii, tocmai am pus cartofiorii la fiert, acum spăl salata, în curând o să avem cina. Peste puţin auzi chiote. Piticul iese din cameră călare pe un căluţ imaginar la galop, zguduind podeaua. Mai înceet, te rog!!! E prea multă gălăgie, si vecinii.. în linişte nu s-ar putea să te joci??


Maaaamiiii, vino până la mine în cameră să-ţi arăt ce construcţie am făcut din cuburi, e pana până la tavan!!..cum să nu iubirea mea, doar să bag o maşină de rufe la spălat..dar dacă vrei îţi pune mama desene să stai cuminţel..după un timp urmează masa de seară, apoi băiţa..şi somnul. 

Răsuflii uşurată şi te arunci pe canapea. Preiei telecomanda lăsată de cineva înaintea ta pe măsuţă. Schimbi canalul. Pe un post unde se vorbeşte mult şi atât. Ai vedea un film sau chiar să mai citeşti din cartea care asteaptă de nişte săptămâni bune tot la pagina 10.  Te gandeşti deja că ai uitat să bagi o maşină de rufe şi ce cumpărături mai ai mâine de făcut. Piticul doarme, îl priveşti cu drag şi îl săruţi . E dulce ca un îngeraş. Verşi o lacrimă şi te simţi vinovată că azi nu ai petrecut cu el nici măcar o jumătate de oră. Eşti ocupată.. toată lumea ştie. Şi obosită.. Întreaga casă e pe tine şi atâtea drumuri lungi de colo colo prin oraş. Şi slujba asta unde tocmai ai fost promovată, dar ce să-i faci câştigi foarte bine, în plus ţi-au dat maşină şi telefon.. şi uite, în ultimul an ai cumpărat atâtea pentru casă, măcar nu mai ai stresul lor. Şi totuşi sunt atâtea lucruri de făcut!! Şi nu ai timp de pierdut.

Te priveşti în oglindă şi realizezi că nici pe la cosmetică nu ai mai trecut de luni bune, iar sala de sport e mult prea departe de drumurile tale zilnice.. of şi ţi se văd câteva fire albe. În plus faţa ta obosită, ochii încercănaţi îţi dau o alură morocănoasă, tristă. Nu te mai gândeşti cât timp a trecut de la o seară frumoasă cu prietenii, cu omul drag care iti imparte tacerile, ceaiuri, râsete şi poveşti frumoase, un spectacol de teatru.. o plimbare.. si chiar tu, singură în parc. Noroc cu telefonul, doar el te mai trezeşte că suntem în Octombrie, şi e toamnă bine. Şi mai există şi facebook-ul unde îi poţi vedea pe toţi. Culmea şi mama ta şi-a făcut pagină, aşa îi mai vezi pe cei de acasă, mai iei o reţetă nouă... 

Şi unde eşti tu în toate acestea? Unde e timpul tău? In care doar sa fii. Unde e timpul pe care să îl dăruieşti celor pe care îi iubeşti? Ce-ai făcut cu el? Dar, mai ales, cine să ţi-l dea înapoi?...un prieten drag îţi postează pe wall "Timpul este însăşi viaţa. Iar viaţa salasluieşte în inimă".

Zambesti si dai like.

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Hai la Momo!

S-ar putea crede că Momo a avut un mare noroc că a dat de oameni atât de cumsecade ― iar Momo însăşi avea această părere. Foarte curând însă s-a dovedit că şi oamenii au avut tot atât de mare noroc. Aveau nevoie de Momo şi se mirau cum de au scos-o la capăt mai înainte, fără ea. Cu cât trecea mai multă vreme de când fetiţa era la ei, cu atât mai necesară le devenea, atât de necesară încât se temeau ca nu cumva într-o bună zi să plece iar în lume. Astfel se întâmpla ca Momo să aibă foarte mulţi musafiri. Aproape întotdeauna putea fi văzut câte cineva şezând lângă ea şi vorbindu-i însufleţit. Cei ce aveau nevoie de ea şi nu puteau veni, trimiteau după ea pentru a o aduce la ei. Iar celor ce nu-şi dăduseră încă seama că aveau nevoie de ea li se spunea de către ceilalţi:
― Du-te la Momo!

.....

Aspectul exterior al lui Momo era într-adevăr oarecum straniu şi ar fi putut probabil să sperie întrucâtva oamenii preţuind mult curăţenia şi rânduiala. Era micuţă şi cam slăbuţă, încât cu cea mai mare bună voinţă lumea nu-şi putea da seama dacă n-are decât opt ani sau a şi împlinit doisprezece. 
Avea bucle negre ca pana corbului, zbârlite, aratând ca şi cum n-ar fi fost niciodată atinse de vreun pieptane sau de o foarfecă. 
Avea ochi foarte mari, minunat de frumoşi şi la fel de negri, iar picioarele îi erau de aceeaşi culoare, căci umbla aproape întotdeauna desculţă. Doar iarna purta uneori ghete, dar erau diferite, nu se potriveau între ele şi pe lânga aceasta îi şi erau mult prea mari. Cauza era că Momo nu avea nimic altceva decât ceea ce găsea întâmplător sau i se dăruia. 
Fusta îi era cusută din diferite petice pestriţe şi îi atârna până la glezne. 
Pe deasupra purta un surtuc bărbătesc, vechi şi mult prea larg, ale cărui mâneci erau suflecate la încheietura mâinii. Momo nu vroia să le taie căci se gândea, prevăzătoare, că va mai creşte şi nu se putea şti dacă va mai găsi vreodată un surtuc atât de frumos şi de folositor, cu atât de multe buzunare.

vineri, 14 octombrie 2011

Introducere

Vă întrebaţi oare cine este Momo? Cum este în Lumea lui Momo?

Să vă dăm câteva indicii.

Primul indiciu:
- Spui că te cheamă Momo, aşa-i?
- Da.
- E un nume frumos, dar nu l-am mai auzit niciodată. Cine ţi l-a dat?
- Eu, spuse Momo.
- Tu singură ţi-ai dat numele?
- Da.
- Când te-ai născut?
Momo se gândi şi spuse într-un târziu:
- După câte îmi amintesc, am fost dintotdeauna.
[.....]
- (...) Câţi ani ai de fapt?
- O sută, spuse Momo şovăitor.
Oamenii râseră. Credeau că e o glumă.
- Să vorbim serios. Câţi ani ai?
- O sută şi doi, răspunse Momo, încă şi mai şovăitor.


Al doilea indiciu:
Întreaga lume e o mare poveste în care apărem şi noi.